Economia Războiului: Europa suferă, dar Rusia va plăti consecințele
- Pe termen lung, însă, economiștii spun că Rusia, deși va evita un colaps complet, va plăti un preț greu pentru război: o stagnare economică tot mai profundă prin pierderea investițiilor și venituri mai mici pentru populația sa.
- Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești din Germania, a cerut ajutorul guvernului, după ce a fost presat între prețurile galopante ale gazelor și ceea ce a fost autorizat să factureze clienților.
- Economiștii spun că rata de schimb a rublei – mai puternică față de dolar decât înainte de război – și inflația în scădere prezintă o imagine înșelătoare.
În întreaga Europă, semnele de îngrijorare se înmulțesc pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina se prelungește. Băncile de alimente din Italia hrănesc mai multe persoane. Oficialii germani dau aerul condiționat mai încet, în timp ce pregătesc planuri de raționalizare a gazelor naturale și de repornire a centralelor pe cărbune.
Un gigant de utilități cere un plan de salvare din partea contribuabililor, și s-ar putea să vină și altele. Producătorii de lactate se întreabă cum vor pasteuriza laptele. Euro a coborât la minimul ultimilor 20 de ani în raport cu dolarul, iar previziunile de recesiune sunt în creștere, scrie AP.
Aceste puncte de presiune sunt semne ale modului în care conflictul a provocat o criză energetică în Europa și a crescut probabilitatea unei scufundări din nou în recesiune chiar în momentul în care economia își revenea după pandemia COVID-19.
Între timp, costurile ridicate ale energiei, alimentate de război, sunt în beneficiul Rusiei, un exportator major de petrol și gaze naturale a cărui bancă centrală agilă și anii de experiență de conviețuire cu sancțiunile au stabilizat rubla și inflația în ciuda izolării economice.
Economiștii prevăd un viitor sumbru pentru Rusia
Pe termen lung, însă, economiștii spun că Rusia, deși va evita un colaps complet, va plăti un preț greu pentru război: o stagnare economică tot mai profundă prin pierderea investițiilor și venituri mai mici pentru populația sa.
Provocarea cea mai presantă a Europei este pe termen mai scurt: lupta împotriva unei inflații record de 8,6% și trecerea iernii fără penurii de energie paralizante. Continentul se bazează pe gazele naturale rusești, iar prețurile mai mari ale energiei se răsfrâng asupra fabricilor, asupra costurilor alimentelor și asupra rezervoarelor de combustibil.
Incertitudinea apasă asupra industriilor mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul și agricultura, care s-ar putea confrunta cu raționalizarea gazului natural pentru a proteja locuințele în cazul în care criza se agravează.
Industriile încearcă să se apare singure
Molkerei Berchtesgadener Land, o mare cooperativă de produse lactate din orașul german Piding de lângă München, a făcut rezerve de 200.000 de litri de păcură pentru a putea continua să producă energie și abur pentru pasteurizarea laptelui și păstrarea acestuia la rece în cazul în care energia electrică sau gazele naturale pentru generatorul său de turbine sunt întrerupte.
Este o măsură de siguranță esențială pentru cei 1.800 de fermieri membri, ale căror 50.000 de vaci produc un milion de litri de lapte pe zi. Vacile de lapte trebuie mulse zilnic, iar o întrerupere a activității ar lăsa acest ocean de lapte fără nici un loc unde să se ducă.
Într-o oră, fabrica de lactate folosește echivalentul energiei electrice pe un an de zile pentru o casă, pentru a menține la rece până la 20.000 de paleți de lapte.
De asemenea, fabrica de lactate a stocat ambalaje și alte bunuri pentru a se proteja împotriva furnizorilor care ar fi afectați de o penurie de energie: „Avem multe depozitate… dar acestea vor dura doar câteva săptămâni.”
Abordarea Franței
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că guvernul își propune să economisească energia prin stingerea luminilor publice pe timp de noapte și prin alte măsuri. În mod similar, oficialii germani îi roagă pe oameni și pe întreprinderi să economisească energie și ordonă reglaje mai mici pentru încălzire și aer condiționat în clădirile publice.
Această măsură vine după ce Rusia a întrerupt sau a redus furnizarea de gaze naturale către o duzină de țări europene. De asemenea, săptămâna trecută, un gazoduct important a fost închis pentru întreținere programată și există temeri că fluxurile prin Nord Stream 1 între Rusia și Germania nu vor fi reluate.
Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești din Germania, a cerut ajutorul guvernului, după ce a fost presat între prețurile galopante ale gazelor și ceea ce a fost autorizat să factureze clienților.
Carsten Brzeski, economistul șef al zonei euro la banca ING, prevede o recesiune la sfârșitul anului, deoarece prețurile ridicate afectează puterea de cumpărare. Creșterea economică pe termen lung a Europei va depinde de modul în care guvernele vor aborda investițiile masive necesare pentru tranziția către o economie bazată pe energie regenerabilă.
„Fără investiții, fără schimbări structurale, singurul lucru care rămâne este să sperăm că totul va funcționa ca înainte – dar nu va fi așa”, a spus Brzeski.
Rusia se ține tare pe poziții
În timp ce Europa suferă, Rusia și-a stabilizat cursul de schimb al rublei, piața bursieră și inflația prin intervenții guvernamentale extinse. Petrolul rusesc găsește mai mulți cumpărători în Asia, deși la prețuri reduse, deoarece clienții occidentali se retrag.
După ce a fost lovit de sancțiuni din cauza confiscării, în 2014, a regiunii ucrainene Crimeea, Kremlinul a construit o economie fortăreață, menținând datoriile la un nivel scăzut și împingând companiile să se aprovizioneze cu piese și alimente în Rusia.
Deși întreprinderi deținute de străini, precum IKEA, s-au închis, iar Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei externe pentru prima dată în peste un secol, în centrul Moscovei nu există un sentiment de criză iminentă. Tinerii cu bun simț merg în continuare la restaurante, chiar dacă magazinele Uniqlo, Victoria’s Secret și Zara sunt închise în mall-ul Evropeisky cu șapte etaje.
Succesorul McDonald’s, Vkusno-i Tochka, servește mâncare mai mult sau mai puțin identică, în timp ce fostul Krispy Kreme din mall și-a schimbat brandul, dar vinde practic aceleași oferte.
Consecințele războiului vor afecta țara mai târziu
Economiștii spun că rata de schimb a rublei – mai puternică față de dolar decât înainte de război – și inflația în scădere prezintă o imagine înșelătoare.
Regulile care împiedică banii să părăsească țara și care obligă exportatorii să schimbe în ruble cea mai mare parte a câștigurilor lor externe din petrol și gaze în ruble au manipulat cursul de schimb.
Iar rata inflației „și-a pierdut parțial sensul”, a scris Janis Kluge, expert în economia rusă la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate, într-o analiză recentă. Asta pentru că nu ține cont de dispariția bunurilor occidentale, iar inflația mai mică reflectă probabil o scădere a cererii.
Aproximativ 2,8 milioane de ruși au fost angajați de firme cu capital străin sau mixt în 2020, potrivit politologului Ilya Matveev. Dacă sunt luați în considerare furnizorii, până la 5 milioane de locuri de muncă, sau 12% din forța de muncă, depind de investițiile străine.
Companiile străine ar putea găsi proprietari ruși, iar protecționismul și o abundență de locuri de muncă guvernamentale vor preveni șomajul în masă.
Dar economia va fi mult mai puțin productivă, a spus Kluge, „ceea ce va duce la o scădere semnificativă a veniturilor medii reale”.
The post Economia Războiului: Europa suferă, dar Rusia va plăti consecințele appeared first on Aleph News.